Parisul, un Iaşi mai mare.

Tren de noapte, din nou. Un alt drum spre Bucureşti, de data aceasta cu prelungire spre Thassos-Halk...

Poezia serii *55

Te iubesc Paul Eluard - trad. Alin Patru   Te iubesc pentru toate femeile pe care nu le-am c...

aBEREAţiune din IR1661

Buhăieşti – un loc imediat după Vaslui, această „Finis terrae" a Internetului, când eşti în tren, di...

Promisiuni pentru Paris

Îmi doresc să fiu un mic vagabond în Paris week-end-ul viitor. Să mă prefac trăind boem într-o mansa...

Poezia serii *54

4 Michelangelo Buonarotti   Cum râd dintr-una-ntr-alta petrecute prin părul blond petalele-...

  • Parisul, un Iaşi mai mare.

    Marți, 24 Aprilie 2012 01:00
  • Poezia serii *55

    Duminică, 22 Aprilie 2012 11:12
  • aBEREAţiune din IR1661

    Marți, 10 Aprilie 2012 20:49
  • Promisiuni pentru Paris

    Vineri, 06 Aprilie 2012 21:08
  • Poezia serii *54

    Miercuri, 04 Aprilie 2012 19:18
De cinema

De cinema (1)

Filmul,  fie el 2D, 3D sau ...7D rămâne sursa de inspiraţie şi o mare parte din ceea ce mă reprezintă. Încet, încet, mă lansez şi în zona de critic de film.

Până la urmă şi Facebook-ul începe să devină util. Poate nu pentru vânzarea de produse sau a propriei imagini faţă de cei din jur - cred că Mark Zuckerberg încă nu îşi dă seama ce monstru a creat - ci pentru că, în modul cel mai surprinzător şi fără a fi nevoit să citim gargara celor din PD-L în ziare sau în preas online, putem să aflăm ce se întâmplă cu adevărat în jurul nostru.

 Aşa am aflat de Festivalul Filmului Francez, cu tâlc pus la cale sâmbătă 25 şi duminică 26 noiembrie, la Moldova Mall din Iaşi, de  către Centrul Cultural Francez Iaşi. Recunosc, mi-era dor să mă arunc într-o sală de cinema şi să plec de acolo buimac după o jumătate de zi, aşa cum făceam la Sibiu la ASTRA Film Festival în studenţie, când intram în cabina de traducere, nu pentru că m-ar fi ajutat cine ştie ce la cariera următoare, cât pentru că sorbeam fiecare cadru de documentar şi fiecare cuvânt auzit.

 Surpriza mi-a fost mare, ca de fiecare dată în ultimul timp când am început, în sfârşit, să descopăr şi eu Iaşiul din afara biroului de la Traian şi din exteriorul Fidelio v.8. O sală plină de tineri - mă simţeam uşor cam "aparte", îmbrăcat la costum pentru că nu ajunsesem să trec pe acasă după nişte întâlniri de la prânz. Urmau trei filme, toate cu epoleţi încărcaţi de premii şi recenzii foarte promiţătoare.