Trei zile din viaţa de M.I.C.E.r (2)
Sâmbătă, 7.30 dimineaţa. Băieţii încep să se trezească. Deschid şi eu ochii. Pusesem ceasul să sune la 8, dar oricum nu voi mai putea dormi. Încerc să mă ridic. Simt o durere cruntă de spate, din cauză că am dormit neîntors, „ca o scândură". Îmi fac curaj şi fug la duş. Unul fierbinte.
„La naiba, trebuie să mă bărbieresc azi!". În mod normal, în week-end o las mai moale cu fandoselile. Cum spune şi un banc: „Ce înseamnă week-end-ul pentru un om de marketing? Răspuns: zilele în care mergi fără cravată la serviciu."
Cum vindem Iaşiul?
Turişti în Iaşi? Pentru ce? Hai să nu ne mai amăgim singuri cu apa rece a frumoasei şi parfumatei istorii a "mirobolantei" foste capitală de principat! Din păcate, sau mai bine spus din fericire, turistul modern nu mai umblă de nebun ca să vadă "pietre", aşa cum al naibii de potrivit spunea mama când mă vedea pe mine, elev fiind, venind extraordinar de încântat acasă cu fotografiile, aproape de carte poştală, ale Stonehenge-ului. (Să nu mă înţelegeţi greşit, mama ştia ce văzusem eu, dar nu suporta să nu mă vadă şi pe mine "că am fost acolo!". Habar n-avea că puşlamaua îşi va arunca mereu banii pe aparate, pe obiective...)!

