Above all,

Tren de noapte, din nou. Un alt drum spre Bucureşti, de data aceasta cu prelungire spre Thassos-Halkidiki. Săptămâna trecută, chiar în Vinerea Mare dinaintea Paştelui ortodox, eram în drum spre Paris. De fapt, eram chiar la Paris.

Planificasem plecarea asta de Paşti – pe vremea aceea nu aveam idee că e sărbătoare – prin august. M-aş putea face că nu îmi aduc aminte când şi unde am luat decizia, dar gustul nebuniei de tortellini de la Ramada Iaşi încă îmi bântuie papilele gustative din când în când la prânz.

Turişti în Iaşi? Pentru ce? Hai să nu ne mai amăgim singuri cu apa rece a frumoasei şi parfumatei istorii a "mirobolantei" foste capitală de principat! Din păcate, sau mai bine spus din fericire, turistul modern nu mai umblă de nebun ca să vadă "pietre", aşa cum al naibii de potrivit spunea mama când mă vedea pe mine, elev fiind, venind extraordinar de încântat acasă cu fotografiile, aproape de carte poştală, ale Stonehenge-ului. (Să nu mă înţelegeţi greşit, mama ştia ce văzusem eu, dar nu suporta să nu mă vadă şi pe mine "că am fost acolo!". Habar n-avea că puşlamaua îşi va arunca mereu banii pe aparate, pe obiective...)!