Afişez elemetele după tag: Copou

Duminică, 15 Ianuarie 2012 21:23

Post-evenimente: 15 ianuarie 2012. Mai vine Băsescu la Iaşi?

"Irish Coffee, vă rog.", spuse el, aşezându-se grăbit la masă, încercând să pară neafectat de ivirea unei priviri neîntâlnit de cunoscută până atunci. Se refugiase în ceainărie ca să scrie, pentru prima dată după mult timp, mai întâi de mână.

"Numai cu rom, dacă doriţi. Nu avem whiskey!". La auzul acestei replici, figura lui se lumină! Îi trecură prin minte imagini, sunete, miresme şi senzaţii tactile de catifea roşie din Cafe Wien, amorţind amintiri candide de seri fără program de închidere pentru îndrăgostiţi în defuncta ceainărie Teea.

Sibiul îl bântuia chiar şi aici, în Iaşi, acolo unde începe Copoul, într-o ceainărie de nefumători cum visa el cândva să deschidă la Sibiu.

"Şi mai bine! Astfel, îi spune "Marghiloman" şi e o specialitate românească de cafea foarte apreciată. Nume de politician, adorată cândva de poeţi, la Capşa!". Ochii chelneriţei se făcură mari ca deschiderea lentilelor de obiectiv foto la f 1.8. Apoi, ea zâmbi, încercând să mascheze fâstâcirea. Nu ştia dacă să ia remarca aceasta din partea unui client drept o destăinuire sau o jignire la adresa pregătirii ei în domeniu. De fapt, ea era studentă şi nu avea niciun gând să facă o carieră din servitul cafelei, darămite să înveţe poveşti despre poeţi morţi şi politicieni fără şanse să apară vreodată în "Can Can" sau la "Poveştiri".

Publicat în Politică

Citeşte mai departe ...

Marți, 20 Decembrie 2011 20:24

Despre olteni şi porumbei

Când eram mic, da' mic de tot, tovăşu' Ceauşescu s-a gândit că ar fi bine să plătească el tot ce-o fi de plătit pe-afară şi că ar putea să o facă şi plătind în carne. Nu în femei, ci carne de porc, vită, păsări şi de-ale gurii.

Aşa că mama se ducea în piaţă la noi la Caracal şi cumpăra porumbei. Pentru carne. Am mâncat cine ştie de câte ori probabil cea mai bună carne din câte există la noi, fără să vreau. Culmea crizei, mâncam o delicatesă din lipsă de carne comună.

Mai târziu aveam să îmi dau seama că la noi, în Oltenia, avem toţi columbofilia în sânge. La bloc sau la casă, toate rudele mele aveau sau au avut porumbei. Eu am avut la bloc, mai întâi la Caracal, în balcon, apoi la Sibiu, în jardinieră.

Peste drum de "blocul părintesc", un vecin avea şi el porumbei în balcon. Îmi aduc aminte că stătea la 3 şi erau al naibii de frumoşi. Vărul meu, la Târgu-Jiu, avea şi el damblaua asta, dar cel mai hotărât era vărul de Slatina.

Publicat în De călătorie

Citeşte mai departe ...